Petra treasury and

În capătul unei strîmtori în stîncă, care a fost şi este cea mai renumită intrare în oraş – găsim splendida faţadă Cazna, cioplită în stîncă cu motive de flori şi zei greci, cu figuri mitologice – Solonca şi Pollucs, cu cai, care acompaniau sufletele morţilor, Amazoanele care ştiau să minuie topoarele, Păcile înaripate, vulturi şi capul Meduzei.Toate – simboluri ale înmormîntării. Conducător pe ele – Al Uza, principala zeiţă a Petrei, împreună cu zeiţele greceşti Afrodita şi Teuce, de asemenea şi Isida, zeiţa egipteană, care conducea lumea interlopă şi al alcoolului în Împărăţia morţilor. Cu un aşa bogat simbol al funerarilor, e clar că Cazna avea legătură cu cultul celor morţi, dar data şi funcţia nu sînt clare.

Mulţi savanţi cred că aceasta posibil era condusă de Aretas al IV-lea – teoria, întărită cu descoperirea din anul 2003, a unor morminte mai vechi, tăiate în stîncă la bază Cazna, conţinînd veselă din lut din a doua jumătate a veacului I-îi î.e.n. Înafara Caznei, Sicul exterior ne duce spre un teatru cu 5000 locuri, tăiat chiar în mijlocul principalului cimitir fără nici un sens. Măcar că în proiectul roman, acesta e în stilul Nabatiean şi posibil a fost tăiat în stîncă în perioada lui Aretas al IV-lea, dar nu există nici o cheie, în legătură cu ceea ce a fost făcut aici. O fi fost clasica greacă? Lucrările dramaturgilor nabatieni locali? Comedie, tragedie sau înscenări religioase? Nu se ştie.